thinkin

inca ma gandesc la carti, I've been tagged by older. until I get all 5 of them, I came up with this picture. best kiss ever.


Iar poza de mai jos e o alta poza a lui doisneau care ii place mult lui CJ (care a postat un comment aici) asa ca am pus-o si pe ea. :-)

a-a-a

azi fericita.
azi zi faina, de dimineata pana seara.
am experimentat 'cheful vine mancand', doar ca translatat intr-o alta situatie. fara-cheful se poate transforma usor in chef atunci cand renunt la lene. greu sa renunt la lene, but if it gives me what i had today, it's sooo worth it! :-)

azi plec la brasov.
supa de ceapa in bistro de l'arte.
friends.
out
walking
fresh air
strazi
baghera
sweet
old
nostalgia
fun

abia astept.
smile.

cica mi-a disparut jumatate din blog. I knew 2night was spooky.. sorry for the inconvenience, i just hope republishing will do.

i like to travel

in cautarea pentru fericire si implinire ma multumesc de prea multe ori cu vise si inchipuiri de undeva din niste tribune in loc sa fiu pe teren si sa fie da sau nu; ramane un 'poate' suspendat in sclipiri cateodata roz cateodata fumegand verzi pe deasupra sufletului pe care mi-l cunosc mai mult sau mai putin in functie de oglinzile cu care il confrunt.

ca gasesc motive pentru care nu fac una sau alta nu ma ajuta la nimic, imi da doar zile din-astea cum a fost cea de azi, in care citesc texte aleatorii pe internet, in care ma pierd pe drumuri desenate cu puncte puncte printre site-uri prea colorate, cu jocuri stupide in care ma antrenez sa apas la timp pe butoane, cu cuvinte fara nici o semnificatie, doar scrise, nu rostite, intr-o lume in care doar ma amagesc ca exist si care de fapt este iluzia-scuza pentru care nu sunt in lumea in care exist de fapt.

ma amgesc cu un potential enorm pe care il am si pentru care am motive sa nu-l folosesc. nu e timp... nu e chef.. nu e acum momentul.. de fapt mi-e frica de mor sa nu esuez, sa nu mi-o iau, sa nu fie naspa, mi-e lene de multe ori sa-mi misc fundul sau sa intind mana pana la telefon, gasind usor pretexte de genul o sa am factura prea mare, o sa fac mai tarziu; dar momentul e acum si de cele mai multe ori ma prind de asta abia dupa ce a trecut, prilej de victimizare si resemnare.

cateodata mai aud sau mai citesc cate-o poveste a unui om care-a iesit din cutie, si am o vedere de ansamblu, un zoom out din paradigma cu-ce-ma-imbrac-azi/oare-o-sa-ploua-maine/ce-facem-in-weekend/de-ce-o-fi-zis-X-asta-sau-Y ailalta/am-uitat-sa-platesc-intretinerea bla bla bla bla bla...

azi am citit despre calatoria HaNei si am patit exact asta, mi-am smuls privirea de pe punctele din interiorul coliviei si am privit putin in afara. Si este atat de mult acolo... realitatea in care traiesc si principiile dupa care imi ghidez viata si ii judec pe altii sunt atat de limitate, si au o valoare atat de nula (!) cand le pun langa realitati din orientul mijlociu(de exemplu), la nivel microscopic, nu politico-macroscopic, la nivel de individ care se confrunta cu probleme care pentru mine par jucarii, caci in contextul meu nu se potrivesc de nici o culoare si nu au nici un sens. E ca si cum m-as translata intr-o lume in care oamenii se joaca dupa alte reguli. De fapt te nasti intr-un joc dintr-o infinitate, si ce se intampla e ca de cele mai multe ori ai (am) senzatia ca este si singurul. La urma urmei, esti centrul universului tau, nu? Si daca universul meu este acolo in jurul meu, si eu nu-l vad de coconul in care m-am infasurat?

Vreau sa plec in India la vara si la Rio de Janeiro pana in martie. Si promit ca nu ma mai opresc in nu-se-poate si am-nevoie-de-prea-multi-bani si ca joc asta pana in ultimul moment! For God's sake, this is life and most of the times I can't even see it!
(sa-mi mai aduceti aminte daca o iau pe pajisti..)

shine on

Sub razele de soare cu dinti, obiectele de pe langa mine lucesc inselator, te cheama sa le atingi si apoi te surprind cu raceala. Si cerneala asta sclipeste putin, pana sa se usuce complet, si mapa pe care se sprijina foaia, si unghiile mele care probabil, ca si scoicile, au in compozitie si ceva sidef.

Ma gandeam putin mai devreme la patratele si felurile lor. Patratele de ciocolata, patratele geometrice, patratele elastice care ii tin pe oameni mereu impreuna, la un nivel imaginativo-sentimental, patratele de hartie, colorate cu reclame, cuburi apoi, poezii sub froma de cuburi sau despre cuburi, patratele stralucitoare ca asta pe care il desenez acum.Pentru indragostiti sau prieteni buni, cuvintele au deseori alte semnificatii, corelate cu povesti sau pur si simplu cu alte sensuri, personale si personalizate. Nu stiu care ar fi explicatia, speculand, gasesc nevoia de a fi special, sau nevoia de creatie, de constructie a unei pseudo-lumi cu nuante usor diferite, de consolidare a unui patratel personal si deosebit.

Raze de soare ca o binecuvantare, si sclipiri de galben stralucitor care se revarsa pe retina mea din toate culorile de-aici, si din rosu, si din portocaliu si din tot. Asociez galben-stralucitor cu divinitatea, ca o aureola dintr-o icoana pe sticla, facuta cu staniol auriu.

Sunt (in sensul ca exista) locuri in care nu mi-as scoate laptopul la vedere sub nici o forma, cat as fi eu de naiva (sau increzatoare) in general. Ca si acum, cand stau pe o banca langa o gara, si oricat de linistita mi s-ar parea atmosfera, ascund undeva o frica si o retinere fata de astia de-si fac veacul pe-aici. Asa ca ma joc cu-o foaie, pe asta sigur nu o vor vrea.

Patratelul se restrange si iubitul o sa ajunga aici in curand, si drumul spre Bucuresti se va relua, dupa pauza de plaja si sclipire.

REply

REply

Te iert si te ajut
si-ti spal ochiul
si te intorc cu fata
spre invizibilul rasarit din lucruri.

Te iert si te ajut
si-ti spal inima
si-ti torn aburul sufletului,
printre degetele mele.

Te iert si te ajut
si ridic de pe tine
trupul cel nou care-ti apasa
si-ti striveste trupul cel vechi.

Te iert si te ajut
si ridic de pe tine
ingerul negru
care ti-a indurerat caracterul.

Acum esti liber, exprima-te. :-)

again no time

fetele se plimba prin oras si-si cumpara hainute faine si cat mai ieftine..

toata lumea asteapta iarna acum, si se bucura de vara care a ramas clandestina pana in octombrie.

ea nu mai vine, desi ar fi trebui sa fie aici de cel putin 10 minute. oricum, nici eu nu sunt gata inca.

poza asta imi place mult de tot... am cautat-o azi si am gasit-o, exact pe ea, exact pe ea o vroiam.

se plateste intretinerea si curentul si cablul, pensiile vin pe nesimtite la batraneii care se transforma pe zi ce trece in fantome translucide, trecand incet incet in ne-existenta.

lumea merge in continuare si noi ne pierdem in mici probleme care nici nu sunt probleme. de fapt nu stiu daca exista probleme pe lume, ce stiu e ca exista situatii care apar pentru oameni ca fiind probleme. de fapt lucruri se intampla.. in continuu, lucruri se intampla si noi le punem etichete in loc sa le primim asa cum sunt.

mie-mi palce ca sunt 30 de grade pe 5 octombrie.
unora li se pare ciudat.

nu mai am timp, si ma duc sa ma imbrac ca sa ies in oras.
mai scriu.
kisses.

promise

ma tot dau pe blogurile pe care le citesc de obicei, si am un sentiment profund de dezamagire de fiecare data cand nu este nimic nou. si ma intreb acum, oare asa simtiti si voi cei care cititi aici la mine? existati voi, care cititi aici in baze permanente?

am sa scriu mai mult. nu stiu daca pentru voi sau pentru mine, cert e ca mi-e dor de blogul asta si de timp petrecut aici. it's a promise mister frodo! :-)

acum

n-am mai dormit acasa de aproape o saptamana..
m-am transferat pe rand la cele mai apropiate persoane de mine, si ma bucur inca de spatiile lor.
dorul de cineva e parca mai soft daca esti la el acasa.
acum imi pregatesc baia, si am gasit aici o carte pe care vreau de mult s-o citesc.
fumez un davidoff lights si am mancat niste mar si ma minunez de tot felul de lucrusoare de pe-aici, personalizate si incarcate cu semnificatii si povesti.. ma joc prin energii care-mi sunt drage si dorm in asternuturi verzi si foarte fine, intr-o camera cu multe papusi si haine frumoase si accesorii. si mi-a dat niste papuci cu pene roz, ca sa nu-mi fie frig..
m-am blocat si m-am uitat in gol cateva minute pierduta-n ganduri. dispar din spatiu cand ma pierd in ganduri, parca ma resorb undeva in capul meu, si oricat ar fi de interesant sau de boem, nu e viată acolo.
aleg viată.

timp

ma tot joc in ultimele zile cu laptopul meu nou si alb si fain.. si tot aman momentul in care sa invat, e perioada de restante acum si am avut cateva.. mai sunt doua..
am senzatia ca se dilata timpul, si am stari de spirit opuse care alterneaza neanuntat, low energy si adorm in brate la razvan desi nu e timpul de somn, high spirits si sunt queen of the world, dincolo de orice limita as fi crezut vreodata ca am.
as vrea sa fie liniste si sa treaca odata perioada asta atat de aglomerata in care n-am timp de nimic. vreau sa fie saptamana viitoare si sa se relaxeze spatiul, sa pot sa citesc si sa fac curat la mine-acasa, sa ma duc la scoala si sa citesc carti pentru diferite cursuri pe tot felul de teme.
iar am senzatia ca nu scriu nimic interesant, ca scriu ca sa nu mi se reproseze ca n-am mai scris de mult. mi-e lene sa tastez, mi-e lene sa articulez cuvinte..
mai scriu. vreau ceva nou. o sa-mi fac o tema noua pentru blog, indata ce gasesc niste timp.
saptamana viitoare va fi timp mult.
abia astept..

ruginiu

sambata dimineata. racoare de toamna si vant aproape rece, misto dupa vara prea calda, 7 oameni in troleul cu numarul 91 se indreapta cuminti fiecare in directia lui. e curat dimineata, s-au strans deja toate urmele dezmatului si orasul se purifica, cei buni se trezesc si incep sa misune pe strazile inca nu inghetate. va veni..
ma uit cu o retinere spre cartea de pihologie sociala si-mi imaginez zile de vacanta la ski si zile de alintat in pat si zile de plaja la mare sau de plimbare in budapesta, dar acum suntem intre, e doar toamna si toamna oamenii se trezesc putin la realitate, si si eu.
mai e ceva pana la craciun, dar cadourile apar de acum si pot sa-mi fac ceai artistic. asta n-are sens pentru voi, dar are sens pentru mine.. se mai intampla..
in minte-mi vajaie curenti luminosi pe care unii le numesc ganduri, si sunt culori care se amesteca, asa ca in videoclipul nou de la madonna, 'do you believe in love at first sight'?
nu-mi mai place calculatorul asta, dar asta va trece peste cateva ore cand va ateriza un avion cu surprize.
uite aline, scriu pe blog si acum ai ce sa citesti cand iti fumezi tigara de dimineata, sau poate aia de seara..
sunt aceeasi persoana si totusi alta in fiecare zi, cateodata mi se pare ca mi se suprapun diferite momente temporale, si am o scurta stare de confuzie, de genul ce fac aici? de ce nu e nu-stiu-cine langa mine? de ce e el? si apoi imi amintesc tot ce s-a intamplat, si sunt tot eu, doar ca parca alta, si totusi parca s-a facut o bucla si m-am intors putin inapoi, imi vine sa fac show-uri din nou si sa ma supar si sa plec pentru ca apoi sa ma intorc spasita la ceea ce conteaza de fapt. imi vine sa fiu din nou absurda pentru ca nu mai conteaza sa nu par copil, acum cateodata sunt, cateodata nu, si ma bucur de expresie de sine oricum ar fi ea.
imi permit din nou sa scriu fraze lungi si interpretabile, cu intelesuri multiple sau fara inteles, imi permit sa adorm in brate si sa ma joc si sa mananc budinca la micul dejun, si sa beau cafea prea dulce cu mult lapte praf, si sa ma dau cu troleul cu gandurile aiurea..
azi e regasirea, cateva luni mai tarziu.
weekend-ul urmator am pauza.
si cateva examene urla 'knock-knock!'
heya. welcome.

bla bla - thoughts

so.. so u think u can tell
heaven from hell
blue skies from pain?
can u tell a green field..

cica nu merge tigari cu lapte. e putin paradoxal. imi place.
citesc acum o carte in care tipul zice ca are nevoie de singuratate, si ma intreb daca e o nevoie generala, asta de singuratate.. pe strada cei mai multi oameni sunt cate unul.. fiecare in treaba lui, cu gandurile si povestile.. in baruri se mai aduna, sau pe la restaurante, cand isi satisfac nevoi primare ca a manca si a bea. e ca un ritual facut in haita.
si totusi..
astept un eseu despre bloguri, si mi-a venit o idee sa scriu nuvele. ca tot imi plac mie proza si sit-com-urile. doar ca ale mele nu ar fi umoristice.. de fapt nici nu stiu cum ar fi, dar am vazut multe carti care mi s-au parut proaste, sau cel putin usoare, si care s-au publicat si oamenii le cumpara. so why couldn't I?

[asa sunt copiii, cu proiecte multe]

sunt maldare de chestii pe birou, si cateva carti neterminate si fara semne.. o sa fie greu sa le reiau..

n-am mai plecat la mare pentru ca am avut suficienta vacanta. in sfarsit am senzatia de prea multa vacanta, de prea multa relaxare. am chef sa fac lucruri, sa ma mobilizez, sa invat si sa citesc si sa demarez proiecte si sa discut lucruri faine cu oameni pe care inca nu-i inteleg si de care mi-e putin frica. asa.. cat sa keep the fire burning.

bla bla.. imi pun gandurile aici si voi le cititi..

e paradoxal jurnalul online. si asta e o conversatie prea des intalnita in ultima vreme.

(moring in your eyes is amazing. liebe dich.)

valtoare de cuvinte

duminica seara tarziu si am planuri mari pentru maine, mult somn, si nici un fel de chef sa ma culc.

vreau sa vorbesc pe messenger cu un prieten care nu raspunde, mi-am incretit parul si m-a piscat o viespe.. nu stim inca a cui exact este vina.. cert e ca doare destul de naspa. poate ca maine ajung la urgente sau ceva..

am avut in ultima vreme tot felul de intalniri revelatoare cu oameni de demult.. si e asa.. cateodata fain, cateodata foarte politicos, si cateodata pur si simplu vrei sa dai bine. ca ce frumos e iubitul, ce faina e viata si ce persoana interesanta ai devenit, desi tu de fapt ai fost din totdeauna da' e important sa vada ei asta. acum.

am furat din greseala bricheta unui nou prieten, sunt niste curve brichetele, toata lumea le face posta, toata lumea are nevoie de ele si nimeni nu le da prea multa importanta. la urma urmei, poti oricand sa-ti iei alta. (bine.. acuma, unele brichete chiar au si imagini pe ele! ghici ciuperca ce-i! - aline stie la ce ma refer, ha? :P).

fumez o tigara la ai mei in sufragerie si astept idei. ma gandeam azi la cum cresc mari oamenii... si ca de fapt pana la un anumit punct in care devin cu adevarat oameni mari, sunt doar niste copii cu jucarii mai faine. da' masinuta tot masinuta (doar ca acum chiar are nevoie de benzina), casuta tot casuta (doar ca acum costa ceva mai multi bani, si chiar poti sa te plimbi prin ea!), de-a mama si de-a tata tot de-a mama si de-a tata (doar ca acum e pericol de bebe). si nu stiu daca as putea sa pun degetul pe punctul critic, in care se produce transformarea in adult matur, cinic si resemnat (cum sunt cei mai multi), dar tind sa cred ca asta se intampla atunci cand jucariile devin scopul, nu doar mijlocul pentru fun&play.

sunt putin curioasa de cat de mult ii judeca oamenii pe altii.. i know i do... tot felul de judecati, care de care mai superficiala si mai neimportanta, si am vazut cum ma opresc in ele si nu mai vad omul de langa mine, imi trag un zambet dragut si povestesc ceva amuzant, decid la un moment dat si lipesc eticheta de neinteresant, dupa care ma focusez pe mine, adica macar unu' din noi sa spuna ceva misto, nu? nu. e comod asa, dar ce-ar fi daca as renunta si m-as uita la ce e acolo? incep sa fac asta.. o sa scriu ce se intampla.. s-ar putea sa descopar ceva interesant.. :)

altfel.. e bine. ma duc la mare weekend-ul viitor, si ma apuc de invatat maine. ceva restante in septembrie.. vine toamna si ma tem ca inca n-am adunat suficiente provizii. proprietate intelectuala, asta e la moda acum: sa stii.

back to life. back to reality.

sziget (cica)

PLACEBO. RADIOHEAD. PRODIGY. FRANZ FERDINAND. THE RASMUS. YONDERBOY. GENTELMAN AND THE FAR EAST BAND. GURU'S JAZZMATAZZ.

Asa. As vrea sa scriu ceva foarte foarte fain, simt o oarecare presiune cum ca postul asta trebuie sa fie incredibil, sa exprime tot, toata lumea de acolo, tot fun-ul.

Ei bine, poate la un moment dat.. mai incolo... n-am avut pix la sziget, nu m-am stresat sa fac rost si nu am scris nimic, si acum ar fi fals putin sa ma transpun.

A fost fain, fain de tot. Mergem si la anu'.

And now i'm back. And it feels good. :)

Ei

Parul meu s-a facut blond la varfuri, si pielea neagra, de sunt intrebata daca am fost la solar. 'Nu, la mare'.

------------------

Ea canta la chitara aia, studiaza si atinge corzile usor, usor, cu atentia-i aplecata delicat asupra sunetelor, intensitatii si nuantelor pe care le invarte prin mase de aer cald si rece, umplut cu confetti de toate culorile..

El are ochii albastri si zambetul usor smecheresc, multe talente si nici unul de fapt, sperante mari pentru el insusi si poate si pentru lume, dorinte uitate printre cearsafuri de femei, ganduri care incearca sa scape si imbratisari care il tin in loc..

Ea e prea frumoasa pentru lumea asta, transpusa in bi-dimensionalitatea in care traim, este cu fite, vazuta in spatiul ei tridimensional, este o zana buna, cu parul blond si cu hohote de ras ca niste cascade cristaline, cu privirea usor melancolica si pusa pe sotii in acelasi timp, cu muzica romantica in par si cu arome de fructe exotice pe buze, one at a time, niciodata amestecat.

El e de la mare.. e din nisip, de parca acolo ar fi locul lui. Se pierde cateodata cu privirea in zare, peste cartea pe care o aduce in caz de forta majora, se pierde undeva dupa linia orizontului, acolo unde doar imaginatia isi mai face loc. El are atingeri electrizante si zambete cu totul, el are ochii ca ai mei si mainile ca niste piese de puzzle pe care le-am cautat.

Ea e transanta in parerile pe care le are. E categorica si nu-ti lasa loc de'ntors, you're either with her, or against. Sau sa-i spunem mai bine without. Eu sunt cu ea.. Pentru ca ea e fun atunci cand esti in spatiul ei. E complice si protectiva, e dulce sub carapacea putin dura, e femeie si emana asta prin tot, ea isi construieste viata si nu mai priveste inapoi. Ea e copil cu teorii maturizate si puse in aplicare prea corect.

Gata, m-am plictisit. Try and guess.

back to my room and back inside my nest

I was just about to lose control
the slide of the wheel, breaking all down
a second of peace and then the world became a friend
who steals my heart and sell it to a clown

suddenly the snow turns into mud
the shadows blending as the time began to flow
it seems that someone wants to know much more then I do
about that things that makes me wanna go

back to my room and back inside my nest
it's not my day today
it's obvious I don't belong

back to my room and back inside my nest
it's not my day today
it's obvious I don't belong

I don't wanna hear your repentance
the air around is much breathable without
we used to be close, so what's it all about
nowadays this distance makes me jump and shout.

is it my song ...
I tried to leave it all behind
you pick it up and then you thought that is it yours
I'm sorry friend, this life is really mine..

back to my room and back inside my nest
it's not my day today
it's obvious I don't belong

back to my room and back inside my nest
it's not my day today
it's obvious I don't belong
[Dan]

While striving and running after what's important in life, people tend to forget what is really important. Life itself, and living it fully, being full out in presence and feeling. But you can't really see it, coz everyone's doing it anyway.
and i cry.. from time time to time

Nu stiu.. de cateva zile nu mai am ce sa spun. Imi vine sa dorm si sa ma intind, strech..

Sunt lucruri in care din cand in cand ma opresc, ca si cum m-as impiedica, si atunci ma uit inapoi sau mijesc ochii spre zari indepartate incercand sa disting ceva.. si mi-e clar ca unde se intampla viata mea este acum, dincolo de orice circumstante m-ar inconjura, dincolo de orice miraj mi-ar pune mintea in fata ochilor, si de orice judecata pe care as putea-o avea despre cat de bine sau nu este ceea ce se intampla. Si totusi, sunt lucruri in care din cand in cand ma opresc, ca si cum m-as impiedica.

Cateodata circula autobuze pe liniile troleelor, si au numere asemanatoare cu ale lor. De exemplu, daca e troleul 69, autobuzul e 669. Si totusi, azi am mers cu autobuzul 667, care circula pe linia lui 66. :) in us nu exista etajul 13.

back to the city

ei..

mi-a povestit cineva un experiment in care niste bastinasi primitivi de pe undeva din prin africa au fost luati si dusi cu avionul in new york, no explinations provided, si plimbati cateva zile pe-acolo pe strazi, dupa care intrebati, cu ajutorul unui pseudo-translator, ce anume au vazut. si ce au raspuns a fost: o gaina.
stupefiati, cercetatorii au revazut toate casetele filmate cu ocazia plimbarii, si au vazut la un moment dat, intr-un colt de imagine, intr-o vitrina, o gaina.

deci chiar nu poti vedea decat lucruri pe care le stii, nu poti recunoaste decat ceva ce este deja in tine, si asta e o idee veche pe care o inteleg tot mai bine. makes me wonder.. a little bit.. toate lucrurile la care reactionez, toate lucrurile pe care le combat mental automat par acum a fi lucruri pe care mi le ascund de mine insami, constrangeri, poate, ca sa-l citez pe G., si la care am acces datorita simplului fapt ca imi permit sa consider.

i'm back now.
si ce-am vazut zilele-astea
e ca lumea e foaarte mica..

mare 2

A cazut semnalul. Asa ca un fel de semnal ca gata, ai altceva de facut acum. Exact cum mi s-a inchis laptopul, de la sine, cand trebuia sa plec la mare. E prea frumos aici, si imi vorbeste mult, imi vorbeste tot. Imi aprinde o tigara.
Se intind oamenii si natura. Noi ne intindem aici pe terasa unii spre altii, marea se intinde in valuri spre noi. Ma intind spre dragoste cu valuri de alintare si spre suflet cu randuri de cuvinte, si spre tine cu bratele intinse si degetele rasfirate si unghii lungi..

Se risipesc norii si intr-o ora o sa apara soarele, si eu o sa raman aici, cu nisipul.

Tinaaaaaaaa!
[Tina s-a intalntit cu iubitul ei Setterul, de care s-a indragostit ieri la prima vedere si care a fost alungat cu scoici. Ca intotdeauna, cele mai frumoase povesti de dragoste sunt cele carora li se pun piedici.]

I wanna watch cartoons with you...

Peste o ora facem baie.
Am un screwdriver cu gheata si pai, si ma orientez spre fiinte cu par pe piept si priviri arogante si zambete in coltul gurii.
..this is it, doar atat, fara electronice, fara incalzire centrala si termopane si gadjet-uri. Aici sa stai toata vara si sa faci dragoste in cort si sa-ti mangai iubitul.

Je t'aime, mon amour ["asta e alta versiune"]

Aici am parul cret natural. This is the place for me.
[Oare Gabi o sa vrea sa citeasca sau o sa citeasca pe blog?]

Se plimba pe-aici femei frumoase cu parul lung si incalcit si fuste suflate de vant si pielea arsa de soare, fara urme de bretele, fara nimic ascuns, cu sufletul emanat prin toti porii si totusi plin de mister.
..tipuri diferite si totusi identice de filosofie in joaca la fiecare masa..

[Oare Mircea Toma ce vorbeste cu iubita lui? Oare cum e sa ai iubiti toata viata, fara sa renunti la posibile dezamagiri in favoarea unei rutine moarte dar sigure? Si oare cum e sa-ti fie luat cortul de apa?]

Hai ca am intors foaia pe partea cealalta. Eram cu niste intrebari. Gata. Se insenineaza orizontul si Gabi nu vede pentru ca sta spate-n spate cu mine, ca sa pot eu sa scriu. Gabi se sacrifica pentru arta. :) Si tine fetele-n brate si e hepi si atunci cand s-a plictisit toata lumea.

Cred intr-o traiectorie sinusoidala a tuturor lucrurilor, deci ar trebui sa iasa un soare de poveste.

Heeey, did I say that I loath you
Did I say that I want to
Leave it all behind?

La Şoni nu incarca electronice pentru ca ei stiu ca aici nu-i de comunicat verbal si de trimis mesaje. Aici e de şşşşşşş! Daca vorbesti pierzi tot ce zic marea si vantul, pierzi mirosul de alge care mor si renasc, pierzi simplitatea care in oras e atat de mascata si care aici urla, este aproape vulgar de evidenta..

Tinaaaaaaaa!

şşşşş!

Hai inchide ochii. She's a supergirl. And supergirls don't cry.

Bucatica 7 din 8. Ma opresc putin. Mai las pentru mai tarziu. Nu mai avem tigari.

-------------------------------------------------------------------------------------------------

La aceeasi terasa. Cu o bere-n mana si o tigara-n cealalta. Drum&Base minimal electro. Waiting for Godot. Waiting 4 Andi. Ochelari de soare vant de rupe prieteni brasoveni Albeni chocolate green clothes dark skin black eyes blue soul pink life.

Goo Goo Dolls - Slide. Apus de soare, o vama goala si cel mai ciudat threesome care s-a vazut vreodata.

All I need's a little time..
All I need's a little sign..

I've tried so hard to tell myself that you're gone But though you're still with me I've been alone, so alone..

funky weekend, back on monday

inceput glorios cu un party in regie, surprinzator de misto, cu muzica de toate felurile si alcool pentru ceilalti si suc de ananas pentru mine, cu putin vin si cu niste salatini (ce cuvant ciudat, nici nu stiu daca l-am nimerit. cum se numesc?). e colorata regia, si daca de obicei in blocuri unii se distreaza si unii dorm, in camere diferite si cu un perete de forma despartitor, aici se intampla toate in acelasi loc. unu' are examen si doarme in patul de sus de langa usa, in timp ce altii dau din cap pe muzica rock si gagica sarbatoritului viseaza in patul de sus de langa geam.

acum ascult muzica de pe coloana sonora de la amelie si visez, cu coldrex si miere si olinth. imi pastrez totusi legatura cu lumea ca pretext pentru ca nu invat. da' ma apuc. pe bune ma apuc. mi-e asa de lene..

am fost la strand si am dormit la soare si l-am visat pe alex, cred ca mi-e dor de el. vara asta vreau sa merg in iordania, si la sighet, vreau sa fac un curs de comunicare si sa-mi gasesc un job si sa merg mult in vama cu cortul. sa vedem...

sigur ross - vanilla sky

delicate

Damien Rice - Delicate

We might kiss when we are alone
When nobody's watching
We might take it home
We might make out when nobody's there
It's not that we're scared
It's just that it's delicate

So why do you fill my sorrow
With the words you've borrowed
From the only place (that) you've known
And why do you sing Hallelujah
If it means nothing to you
Why do you sing with me at all?

We might live like never before
When there's nothing to give
Well how can we ask for more
We might make love in some sacred place
The look on your face is delicate

So why do you fill my sorrow
With the words you've borrowed
From the only place (that) you've known
And why do you sing Hallelujah
If it means nothing to you
Why do you sing with me at all?

So why do you fill my sorrow
With the words you've borrowed
From the only place (that) you've known
And why do you sing Hallelujah
If it means nothing to you
Why do you sing with me at all?