Monday, April 08, 2013

let's be cheesy and call this one 'the final act'

Hai să vă spun.

Girl meets boy.
Girl fall inlove.
Girl in Lisbon. Boy in/from Amsterdam.
Girl dark haired, boy blonde.
Green pants, both.
Girl go to Amsterdam four days after meeting boy.
Girl crazy.
Boy crazy.
Girl and boy go to Peru. And Ecuador. And a little Colombia.
6 weeks.
Girl go back to Lisbon.
Girl move to Amsterdam.

And they lived happily ever after.

Sau..? :)

M-am mutat aici. Pentru că tot noul ăsta trebuie să se exprime și virtual. Și am să scriu doar în engleză, pentru că.. "girl gone international".

(În altă ordine de idei, uau, am blogul ăsta de opt ani. Era timpul.)

See you on the other side <3

Saturday, January 19, 2013

privacy

I've been thinking a bit about the blog lately. What its purpose is, what I want to do with it. I've heard a few times about friends of friends, people who I never really met, but who mentioned the blog and somehow felt inspired by it. I like that. :) On the other hand, I also know about evil eyes who've been lurking around. And I, as many others, lately, have become less generous with the personal information I freely provide online.

What to do, what to do?

Was thinking of making it private, then I could feel safer about posting more, and it would be available to my friends who want to keep up with what's happening. A lot of adventures coming up, and I won't be able to skype with everyone. Although lately I've become a real fan of skype.

So yea.. what do you think? 


Tuesday, January 08, 2013

don't know about you

dar mie muzica asta îmi dă aripi


hear hear

The Earth has passed through the cosmic doorway into the New Age where more creative energy through the vibration of love is more available to all souls and this does not require individuals to be aware of happenings.
facebook wisdom

Wednesday, January 02, 2013

happy new (y)era

Mr. and Mrs. Greenpants

Sunday, October 14, 2012

what do you want?

Monday, October 08, 2012

s-a făcut octombrie

Honestly, it doesn't feel like October. Sunt 28 de grade în continuare, iar dimineața, când îmi aleg hainele, mă gândesc mereu cum să fac să nu-mi fie prea cald. Mi-e dor de zăpadă, de ștrampi, de puloverul negru pe care pare că n-am să-l mai port niciodată, de toate festivalurile de film de la București, de Violeta's Vintage Kitchen și de mers pe munte.

Pe de altă parte, tot scormonesc în adâncurile mele (metaforic vorbind :) ) și scot la iveală sau mai bine spus la lumină diverse arătănii, care se dezintegrează "puf" după o zi-două de dramă. It's going good.

Aș mai vrea să vă spun că am observat că atunci când oamenii de pe stradă nu mă văd că vin (pe bicicletă), e totul bine, ei își continuă drumul, eu pot să le aproximez destul de corect traiectoria și toată lumea e fericită. Dar se întâmplă să mă vadă cineva, dintr-un grup de trei, să zicem, care îl atenționează pe celălalt să-mi facă loc, doar că omul respectiv îngheață. Până să înțeleagă ce se întâmplă, intră într-o stare defensivă și înțepenește, ceea ce, well, ne strică zen-ul. O fi așa și în viață, you just gotta flow, cos when you freeze, you mess the "traffic" up?

Love

Tuesday, October 02, 2012

end of summer party

A fost vara asta plină de de toate. Cumva, lucrurile au început să se miște. S-au desțelenit și au curs ca într-o ștafeta, m-au dat de la una la alta și m-au învartit, proiectat, transformat. Din nou simt că acum doar câteva luni nu prea înțelegeam nimic. Așa simțeam și acum un an. Și acum doi ani. Deci cel mai probabil, ce mi se pare acum că înțeleg în sfarșit e doar încă o foaie de ceapă. Nenumărate, nelimitate foi de ceapă avem.

Despre vizita alor mei aici nu pot sa spun decât că îmi doresc ca data viitoare să începem cu ultima zi. Pentru ca "you don't know what you've got till it's gone", și pentru că așa cum stau lucrurile acum, după ultima zi nu prea mai poți să faci nimic ca să îndrepți eventuale scăpări. Așa că nu știu, să vorbim cu cineva, să facă o buclă în timp, să trăim întâi ultima zi, să vedem ce vom fi făcut prost, și apoi să ne întoarcem la prima și să ne bucurăm. :) În fine, all in all a fost frumos, e minunat să ai părinți în casă, să fie struguri tot timpul pe masă, somon cu brocoli gata făcut, care te asteaptă pe aragaz când vii de la job, drag și alint. It was hard to see them go.

O să încerc să scriu mai mult aici :) Love