Monday, August 21, 2006

valtoare de cuvinte

duminica seara tarziu si am planuri mari pentru maine, mult somn, si nici un fel de chef sa ma culc.

vreau sa vorbesc pe messenger cu un prieten care nu raspunde, mi-am incretit parul si m-a piscat o viespe.. nu stim inca a cui exact este vina.. cert e ca doare destul de naspa. poate ca maine ajung la urgente sau ceva..

am avut in ultima vreme tot felul de intalniri revelatoare cu oameni de demult.. si e asa.. cateodata fain, cateodata foarte politicos, si cateodata pur si simplu vrei sa dai bine. ca ce frumos e iubitul, ce faina e viata si ce persoana interesanta ai devenit, desi tu de fapt ai fost din totdeauna da' e important sa vada ei asta. acum.

am furat din greseala bricheta unui nou prieten, sunt niste curve brichetele, toata lumea le face posta, toata lumea are nevoie de ele si nimeni nu le da prea multa importanta. la urma urmei, poti oricand sa-ti iei alta. (bine.. acuma, unele brichete chiar au si imagini pe ele! ghici ciuperca ce-i! - aline stie la ce ma refer, ha? :P).

fumez o tigara la ai mei in sufragerie si astept idei. ma gandeam azi la cum cresc mari oamenii... si ca de fapt pana la un anumit punct in care devin cu adevarat oameni mari, sunt doar niste copii cu jucarii mai faine. da' masinuta tot masinuta (doar ca acum chiar are nevoie de benzina), casuta tot casuta (doar ca acum costa ceva mai multi bani, si chiar poti sa te plimbi prin ea!), de-a mama si de-a tata tot de-a mama si de-a tata (doar ca acum e pericol de bebe). si nu stiu daca as putea sa pun degetul pe punctul critic, in care se produce transformarea in adult matur, cinic si resemnat (cum sunt cei mai multi), dar tind sa cred ca asta se intampla atunci cand jucariile devin scopul, nu doar mijlocul pentru fun&play.

sunt putin curioasa de cat de mult ii judeca oamenii pe altii.. i know i do... tot felul de judecati, care de care mai superficiala si mai neimportanta, si am vazut cum ma opresc in ele si nu mai vad omul de langa mine, imi trag un zambet dragut si povestesc ceva amuzant, decid la un moment dat si lipesc eticheta de neinteresant, dupa care ma focusez pe mine, adica macar unu' din noi sa spuna ceva misto, nu? nu. e comod asa, dar ce-ar fi daca as renunta si m-as uita la ce e acolo? incep sa fac asta.. o sa scriu ce se intampla.. s-ar putea sa descopar ceva interesant.. :)

altfel.. e bine. ma duc la mare weekend-ul viitor, si ma apuc de invatat maine. ceva restante in septembrie.. vine toamna si ma tem ca inca n-am adunat suficiente provizii. proprietate intelectuala, asta e la moda acum: sa stii.

back to life. back to reality.

1 comments:

charon said...

copil mic..

Post a Comment