leapșă despre pințipii

Am tot amânat să răspund la leapșa de la Zu, deși când am văzut că sunt printre cei tag-uiți m-am bucurat tare tare tare. Sunt într-o fază în care am mai puțină răbdare decât de obicei și attention span-ul unui iepure de câmp cu ochii roșii, așa se justifică amânarea. Plus că sunt prin definiție un procrastinator. Însă m-am hotărât să răspund! Acum. Și s-o fac repede, cum dezlipești un plasture.

Deci, 10 principii de viață.

1. The truth will save you. Eu sunt berbec; se zice că berbecii sunt copiii zodiacului și că au o inocență aparte. Poate că de-asta aleg să spun întotdeauna ce este. Cred că nu are rost să mă ascund în spatele minciunilor sau construcțiilor mentale complicate pentru nimic în lume. With me, what you see is what you get. Și în general mă aștept la asta și din partea celorlalți.

2. Life has to be fun. Mi s-a năzărit la un moment dat că viața mea nu mai e fun, că atunci când suntem copii suntem fericiți și entuziasmați, iar cândva pe parcurs devenim niște indivizi blazați, sarcastici și plictisiți. Așa că unul dintre reperele care îmi dau răspunsul la întrebarea 'is my life going on the right track' este să mă trezesc dimineața cu entuziasm, nerăbdare și chef de joacă. 

3. Live and let live. 

4. Always see the silver lining. Asta e mai greu câteodată, dar mă antrenez. Să-mi aduc aminte tot timpul că nimic nu-i întâmplător, că totul are un rost și că universul e în armonie. 

5. I'm the only responsible for what happens in my life. Adică.. nu sunt victima împrejurărilor. Evident că și principiul ăsta e mai ușor în teorie decât în practică. Dar.. I'm doing my best and I'm getting better at it. 

6. Be true to yourself. Asta e un fel de extensie a principiului nr. 1, cu aplicabilitate directă pe propria persoană și relația cu sine, mai degrabă decât relația cu alții. Și anume să nu mă mint pe mine, să am curaj să recunosc tot și să fiu conștientă de cât mai mult, să accept, să iert și să iubesc. Pe mine. :) 

7. Live the real life, not the virtual one. În sfârșit un principiu mai putin filosofic și destul de nou. Să încerc să stau cât mai puțin pe net și să trăiesc cât mai mult în prezent, centrat. Se leagă foarte bine de..

8. Be present. Adică fii acolo unde ești, cu mintea și sufletul, în clipa prezentă. 

9. Do beautiful things, live beautiful things, search beautiful things, look at beautiful things. Vreau să am o viața frumoasă, cu oameni frumoși, cu suflete frumoase, cu lucruri și locuri frumoase. Cu zâmbete și good vibes. 

10. Everything out of love. Unconditional. Am citit despre iubirea pe care o au ființele evoluate pentru întreaga lume, pentru planetă. I'd like to get there. :) O floare este la fel de frumoasă și dacă e în mijlocul junglei și nu o vede nimeni.

Gata, phiew :) Mulțumesc Zu pentru oportunitatea de a-mi dezvolta răbdarea și concentrarea :P

Merge mai departe la Older, Titus și Sana, dacă au chef de joacă :)

dintr-o scrisoare

Cel mai interesant ar fi astfel: să mergi pe stradă și să arunci pe jos un șervețel în care ți-ai suflat nasul; apoi să aștepți să vezi cine va veni să-l ridice, ce țigan, copil sau sărac, angajat la primărie, va veni să-ți ducă ție mizeria... apoi să mergi, să-l privești în ochi și să-i dai peste mână. Spui: "Acolo l-am lăsat, acolo să rămână." Cu o lipsă totală de inteligență, cu o prea multă sărăcie a modestului nu vei lua răspuns decât o aprobare cu capul plecat. Dar merită încercat...

Aștept să mă întind pe patul tău. Să calc în picioare cerga ta. Să miros măr.

A... și să-ți ții promisiunea; vineri. 

de la vlad. de demult.

in india e.. slow

In India, zilele sunt foarte lungi. Mult mai lungi decat in Bucuresti.

In India e cald. Pamantul are o culoare rosiatica. Totul e foarte ieftin. Oamenii mananca cu mana.

In India m-am oprit acum cateva zile, in drum spre birou, sa fac poze unor elefanti. Chiar in campusul in care lucrez. Da, in India am inceput sa fac poze.

In India oamenii nu prea stiu ce sunt aia kamikaze, ce-i ala brit pop sau de ce e misto sa calatoresti prin lume. In India, oamenii cred ca au tot ce le trebuie, si mare si munte.

Aici in India, lumea se uita lung la mine. Nu pot sa port pantaloni scurti. Nu e indicat sa port costume de baie in doua piese. De fapt, nu e indicat sa merg la plaja. Pentru ca se uita si mai lung.

Am vazut in multe magazine crema cu efect de albire a pielii, deci indiencelor le place pielea alba. Insa ele nu prea vorbesc cu mine. Am auzit ca le mai place aurul, sa gateasca si sa aiba grija de casa. Nu prea avem multe lucruri in comun..

Cred ca India de locuit e altfel decat India de vizitat. Pentru ca trebuie sa pastrezi un echilibru, sa dezvolti niste relatii, sa ai grija de tine si de identitatea ta. Cred ca-mi place mai mult India de vizitat decat India de locuit.

Maine ma aventurez pana la plaja Shankhumuggam, unde o sa vad o statuie imensa cu o sirena. Pe drum ma opresc la "World Vegetable Market". Sper sa nu ma ratacesc.

Aici in India ma mai lamuresc putin despre mine. Ca e foarte zgomot si foarte liniste in acelasi timp.


later edit

Am uitat doua lucruri foarte importante:

1. femeile nu se epileaza si

2. nu prea exista apa calda (inteleg, nici nu au nevoie, ca sunt peste 30 de grade ziua tot timpul anului, dar va puteti imagina atatia oameni care nu stiu ce inseamna sa citesti o carte intr-o cada plina cu apa fierbinte?)

N-am ajuns la plaja cu pricina.. mi-a fost frica sa conduc, am facut febra, au venit niste muncitori in casa, nu s-au aliniat stelele, a fost luna plina... bad juju. Next weekend poate, cu dear Calin :)

As vrea sa-mi pot umple sufletul de lumina.

Sau, mai bine, as vrea sa-l pot curata putin si sa pot lasa lumina care este deja acolo sa ma umple cu totul si sa se reverse. As vrea sa pot iubi oamenii fara sa-i mai judec in functie de lucruri despre care stiu ca sunt superficiale dar care totusi se incapataneaza sa conteze. As vrea sa-i pot vedea ca esenta divina care sunt, pe toti, pe cei cu care nu am rabdare, pe cei fata de care simt ca ma agaseaza sau agreseaza, pe cei pe care nu-i inteleg, pe toti pe toti.

Sa-mi dau putin mintea la o parte si sa-i las sa fie asa cum sunt ei, cu increderea ca au toti un rol si un rost. Si in loc sa vreau ceva de la ei, o bucatica de intelegere, de spatiu, o privire calda sau interpretarea mea despre ce inseamna bun simt, respect si decenta (idei fixe, de altfel, despre cum ar trebui sa fie oamenii - after all, who says?!), sa le ofer eu niste energie, niste good vibes care sa-i ajute putin.

Cum sa fac?

resolution

Nu prea am rabdare si atunci mi-e greu sa ma adun si sa scriu. Nu am rabdare sa fac nimic, dupa care ma simt prost ca n-am facut nimic, si pentru ca ma simt prost, am si mai putina rabdare. :)

But let's give it a try. M-am gandit asa, am sa fur de la Irene "obiceiul" (nu e chiar bun cuvantul asta, dar nu gasesc altul mai potrivit) pe care si l-a facut:

Pentru ca noul e important pentru mine, in fiecare an incerc sa aflu cat mai multe despre ceva necunoscut. Citesc mult despre acel lucru, imi fac notite, liste, dezvolt o mica obsesie pentru el. Nu e chiar un hobby, mai degraba material de studiu.

De-a lungul timpului mi-am tot propus sa invat tot felul de lucruri pe care le-am abandonat mai devreme sau mai tarziu. Dar cred ca a le pune intr-un timeline de un an si a le lua rand pe rand, unul cate unul, ar putea chiar sa dea rezultate. :)

Asa ca anul asta o sa invat portugheza.

p.s. thanx Irene :) 

8:45 local time, 5:15 home time

E dimineata ultimei zile din an si fumez o tigara pe balcon. De maine ma las de fumat, e a treia oara cand o sa ma las de fumat pe 1 ianuarie. Prima data a tinut 6 luni, a doua 2 ani.

Sunt imbracata cu pantaloni scurti si un tricou, am o priveliste cu cocotieri si cu o piscina in care am inotat aproape in fiecare zi in ultima saptamana. Seara, dupa ce vin de la birou, cand nu mai e lumina afara si totusi 25 de grade. Ascult Kings of Leon, tare, in casti, si am in brate o jucarie LG de 10 inci la care tine bateria 4 ore. N-am net acum, scriu intr-un document word care imi corecteaza cuvantul ‘bateria’ in ‘bacteria’.

In 30 de minute plec la birou, pentru ca am doua deadline-uri pentru azi. Deadline-uri pentru 31 decembrie, cine-a mai pomenit? Acasa e iarna si frig si toata lumea e in hibernare, setata pe petreceri, familie, prieteni, alcool si multa mancare buna. Eu am mancat papaya in ultimele zile, si un fruct verde cu interior alb care nu stiu cum se numeste in nici o limba, butterfruit poate, si alune caju. Word corecteaza ‘alune’ in ‘alone’.

Da, ma simt putin alone acum. Ca e 31 decembrie si n-am nici un fel de plan pentru diseara. But the big picture este ca vine la pachet cu multe lucruri frumoase care se intampla. Simbolul Yin si Yang, e un punct alb in partea neagra si un punct negru in partea alba, you always get everything, that’s how this world is designed. 

Nimic special de zis acum. Vroiam doar sa consemnez momentul. This year is setting today.

nu știi de unde sare iepurele schimbării

Ei bine, întrebarea cheie despre aventura India este cum o să mă schimbe pe mine. Sunt tare curioasă s-o văd pe fata aia, Laura de peste două luni, de peste șase, de peste un an. Deocamdată văd că pe măsură ce eu mă dematerializez aici, tot mai rapid acum în ultimele zile, se materializează ea, care locuiește în sudul Indiei și e venită de departe. Iar primul lucru care e diferit la ea față de mine este că are o poftă nebună să-și calce hainele. Să le poarte întinse și perfecte, motiv pentru care mi-a cauzat această senzație stringentă cum că TREBUIE NEAPĂRAT să iau cu mine fierul de călcat. Îl iau, că altfel cine știe ce-mi face când ajung. :) 

les artistes

VERNISÁJ, vernisaje, s.n. 1. Faptul de a vernisa¹. 2. Deschidere oficială, inaugurare a unei expoziții de artă (în special de pictură). [Var.: vemiságiu s.n.] – Din fr. vernissage.

24 noiembrie, Alex Gâlmeanu, Contact Lenses

25 noiembrie, Cristian Radu, iReadFaces 

 

more scraps

Încărcătorul telefonului are urme de miere, s-a împrietenit cu masa din bucătărie. Libertatea mea se traduce câteodata prin faptul că-mi ling degetele de miere în cele mai pretențioase cafenele. Dar bărbaților le place asta, și e tot ce contează, nu?

Acum mulți ani, când mi-am ales parola pe care încă o folosesc la cele mai multe dintre bucățelele mele virtuale, nu știam mai nimic, am luat ceva la îndemână și la întâmplare. Azi aș alege 'turcoaz', 'maci' sau 'alint'.

Eu o să plec din România, iar România îmi pare mai frumoasă ca niciodată. România mea, nu aia a lor. A mea, care e plină de oameni frumoși pe care îi îmbrățișez când îi văd, de lansări speciale și de spectacole de dans care te fac să-ți pui întrebări despre cum trăiești și gândești. E cu supă de linte miercuri seara, cu vin miercuri la prânz și cu un .. miercuri dimineața.

Nu știu dacă să fac un blog nou pentru aventură sau dacă să-l păstrez pe ăsta, care e al meu, care e eu. Lucrușoarele pe care le am nu sunt niciodată în ordine, capacitatea mea de sinteză dă greș în ce le privește, sunt atât de speciale și de diferite încât aș avea nevoie de multe sertărașe, câte unul pentru fiecare categorie micuță pe care o definesc. Așa-i și cu mine, m-aș pune în multe multe sertărașe pentru fiecare nuanță. Sau m-aș lăsa amestecată și colorată cum sunt de fapt. Deci?

have I told you?

(recently?)

picture from DailyLibe* (beautiful source of inspiration)

*just the right amount of beautiful things you can look at every day without feeling overwhelmed, iLike

look up

I'm so in love with my new place, last night I could see the full moon through my skylight.

alexandrina's lullaby makes my heart melt a little bit

e toamna tarzie, baby..
ma cheama maria, maybe,
mare-i bucuria
sa-ti cant de dor..
..
in palma simt bataia inimii tale
..
daca ai insomnie baby,
bea un ceai cu lamaie, verde cu iasomie
si eu langa tine
usor intinsa pe masa..
baby viata-i frumoasa..

de data asta nu-mi mai e foame

Oare cine-a inventat gemurile?




Pearl Jam.




© ino and laura

nature's way of saying 'i love you'

Ce vrei să mănânci azi la prânz?

O lămâie cu miere te rog. Ba nu, mai bine două!

wellies

cizmele de cauciuc sunt evident perfecte pentru outdoor use, aseara mi-au tinut de cald, vant si uscat. dar azi, azi au fost perfecte indoors, in timpul micii inundatii pe care am reusit din nou s-o provoc. e mai bine sa aduni apa de pe jos cu picioarele uscate, mai ales la 19 grade, cand talpile ude se incovoaie si incearca sa leviteze, se strang si se fac mici mici, cu suprafata de contact cat mai mica, mica.

fotooo

state of spirit

how about you?

the photo

wishing on a star

Dear Universe,

a while ago I asked for this. Haven't got it yet, but I know you're working on it, and I am also. Hopefully, together, we can get it sooner, rather then later.

But until then, maybe this gadget is easier go produce:

Just one is ok. :)

Thank you, I'm waiting/working for it anxiously.

Laura

i get it, but what does it MEAN?

Aseara am gasit o cartela de metrou in posta. O cartela de metrou de 10 calatorii dintre care 7 consumate. In perioada 21-27 septembrie, de luni pana duminica, intre 09:30 si 09:52, cineva a intrat in statia de metrou UNI folosind o cartela care, o saptamana si trei zile mai tarziu, pe 7 octombrie, a ajuns  la mine in posta.

it's important to work out

from The Sartorialist, of course

-ish

It's not right away that you feel the pain. After the initial break, when you feel like a warm kitten dropped into ice cold water, you get into this state where you don't really feel anything anymore. Only after some time, when you get closer to balancing the past and the future again, you get this sort of nostalgia that's always there, in the room with you. Like a faded presence that won't leave your side, like a question that's been there for a long time, and even though it's answered, just doesn't want to go away.