wow

Towers by Bon Iver from Secretly Jag on Vimeo.

So there I was. Walking down Rua Garret, feeling sad, abandoned and unwanted, tears flowing down my face. When these guy who was walking up stopped me and asked if I was crying, and why. I took my earphones out and answered the truth. "Yeah, I am". "Do you want to talk?". "Well.. yea, I do. And do you have a cigarette, maybe?". He gave me a fag and we walked up together to Brasileira. We got together with the rest of his friends, and just talked, laughed, easy-going, supportive. One of them is brazilian. One is a stripper, but he likes women that care more about the soul and the mind of men and not so much about the body. Oh, and he doesn't like tattoos. One of them has a car and said we should go to places this summer. Sintra, beach, whatever. And Julio, Julio didn't talk much. But he was there just when I needed someone. I spent 15 minutes with them and the tears were all gone. When I said I was off to home, they assured me that I can call anytime I need someone and the will ALL come, ALL be there, because they were a group and they help each-other out. Wow.

Again, I was walking down Rua Garret, smiling this time, and this guy says "Boa noite!" to me. I say "Boa noite!" back and then we just start talking. He's with two other girls. Ivonna, Raphaella and Mauro. We talk about Romania, Transilvania, nature, beautiful mountains, Angola, Mozambique, they like me and I like them. Nice, open people. They invited me to a party in their house next weekend and they gave me a ride home. :) Wow.

Wow.

walk, walk

un walking tour din care am inteles ca j k rowling s-a inspirat mult din detalii portugheze in construirea lumii vrajitorilor

e vara, 25 de grade, si bate vantul

plaja e aproape, nu ca-n lx

garden house hostel e fantastique

Published with Blogger-droid v1.7.4

o porto - mais

Azi a fost despre o Porto privit de sus, din Torre dos Clerigos, despre vin de Porto la Taylor's in gradina, despre happy hour cu felii mari de tort la as Galerias do Paris (1 euro fiecare si happy our cu adevarat fericita!), despre prieteni cu drag, despre comunicare dincolo de limba pe care o vorbesti, despre un hostel atat de misto incat mi-ar placea sa locuiesc in el, despre vin, paine si branza, despre a nu reusi sa pronunti 'h' la inceput de cuvinte, despre 'trefla', 'diez' si 'pompieri', despre dealuri care (nu se stie cum, dar) trebuiesc doar urcate, si putin despre telepatie intre capetele lumii, la propriu si la figurat.

Published with Blogger-droid v1.7.4

bits

infloreste-ma

Published with Blogger-droid v1.7.4

o porto

Am simtit din primele 5 minute in Porto ca imi place mult, mult mai mult decat Lisboa. Dupa o zi, the feeling just got stronger. Acum incerc sa-mi explic de ce.

Published with Blogger-droid v1.7.4

answers come in the nicest ways

Oamenii potriviti, raspunsurile, ajutoarele, caile, usile, cheile apar atunci cand le ceri si atunci cand le e vremea.

Sunt aproape un spectator, ma bucur sa vad cum viata mi se aseaza plina de surprize minunate.

Calatoriile sunt mereu atat in afara cat si inauntru. Sunt atenta la si incantata de toate locurile noi. In flexibilitatea calatoriei, esti mai dispus sa te lasi in voia vietii, si atunci ea se aseaza frumos, armonios, ducandu-te unde trebuie sa fii si aducand la tine ce ai nevoie sa auzi.

Sunt recunoscatoare pentru tot ce primesc. Maine dimineata ma duc sa vizitez singura scoala democratica din Portugalia.

Published with Blogger-droid v1.7.4

free

Asa a început ziua mea, dis de dimineata. In timp ce beam un ceai verde cu miere mi-am adunat cateva haine de pe sarma si le-am adunat intr-un rucsac. In rucsacul care a stat cuminte pe dulap de cand am ajuns aici.

Acum 2 saptamani s-a terminat programul meu de voluntariat si am ales sa nu folosesc biletul de avion pe care-l aveam pentru Bucuresti pe 28 februarie.

Timp de 9 luni n-am simtit sa calatoresc, Lisboa a fost suficienta, nu-mi doream sa plec, nu aveam chef, aveam treaba tot timpul.

Acum insa ma simt clar in alt vartej. Mi-e greu sa explic. Ma gandesc la viitor si vad usi pe care nu le vedeam acum 14 zile sau acum o luna. Am dus pana la capat ce era de facut si acum pot sa merg mai departe.

Virtual, la nivelul ideilor si al posobilitatilor, ma invart prin toata lumea pe un titirez colorat. Incet incet simt ca se vor aseza si se vor potrivi lucrurile, se cheama si se genereaza unele pe altele.

In lumea reala, azi am plecat sa explorez lumea. Traim in orasele noastre si uitam ca exista pasari pe lumea asta care nu au apa din cauza secetei.

In seara asta dorm singura intr-o camera cu 8 paturi dintr-un hostel simpatic din muntii Portugaliei. Azi m-am bucurat de copaci in care au inflorit bujori si am mancat dintr-un mandarin generos.

Mi-ar placea sa explorez lumea calare, ca regina Maria, care stia toate ascunzisurile, potecile si secretele padurii de la Sinaia.

Va imbratisez cu totul, noi suntem unul de fapt, suntem fara margini, doar ca avem o problema de perceptie.

Published with Blogger-droid v1.7.4

?

"viața se trăiește pe zile"



iar dintr-un interviu pe care l-am văzut azi:

Când faci ceea ce trebuie, Dumnezeu te susține cu ambele mâini. 

oare ce trebuie să fac eu?  

tsszt

Am făcut un scurtcircuit între "Andrew Bird" și "Anthony and the Johnsons" și am spus.. "Anthony and the Birds" :D