Luna și doi bani jumate, by W. Somerset Maugham

N-am nevoie de dragoste. N-am timp de asa ceva. Dragostea-i o slăbiciune. Sunt bărbat și câteodată îmi trebuie o femeie. După ce mi-am satisfăcut pofta, sunt gata să mă ocup de alte lucruri. Nu-mi pot stăpâni dorințele, dar le urăsc; îmi încătușează spiritul. De-abia aștept să vină timpul când voi fi scăpat de orice pornire trupească și mă voi putea dedica fără stavilă operei mele. Femeile au atribuit dragostei o importanță ridicolă, pentru că nu sunt bune de altceva și vor să ne convingă că amorul este totul în viață. În realitate nu-i decât o parte neînsemnată. Înțeleg pofta sexuală; asta-i ceva normal și sănătos. Dragostea însă este o boală. Pretențiile femeilor de a fi camarade, asociate și tovarășe de preocupări ale bărbatului mă irită. 

Când o femeie te iubește, nu e satisfăcută până nu-ți stăpânește și sufletul; pentru că e o ființă slabă, simte nevoia să domine și nimic altceva nu o mulțumește. Femeia are minte puțină și abstractul o indignează pentru că nu-i în stare să-l priceapă. Pe ea o preocupă lucrurile materiale, iar idealul o face geloasă. Sufletul bărbatului călătorește prin cele mai îndepărtate regiuni ale universului și ea caută să-l întemnițeze în cercul preocupărilor ei meschine.  

Citatele-astea mi-au atras atenția. Viziunea geniului asupra dragostei. Thank god they are rare, geniuses :)

relative reality

Decăzusem până într-atât, încât dacă aș fi avut de ales între a mă îndrăgosti de-o femeie sau a citi o carte buna despre dragoste, alegeam cartea. 

Dacă te uiți cu lupa la apa pe care-o bei - mi-a spus un inginer - ai să vezi că apa e plină de viermi, mici-mici de tot, care nu se văd cu ochiul liber. O să vezi viermii și n-o să mai bei. N-o să mai bei și-o să crăpi de sete. Sparge lupa, jupâne, sparge-o, ca viermișorii să dispară pe dată, să poți bea și să te răcorești! 

Nikos Kazantzakis, Zorba Grecul

jurnalul unei fete

"În fond, știu bine că nu voi duce nimic la capăt niciodată. Câteodată mă cuprinde entuziasmul. Sunt lucruri care mă pasionează. Încep cu plăcere câte ceva și după un timp îmi dau seama că nu e nimic grozav, că tot ce mă exaltase e o vastă inutilitate și că deci nu merită să te ocupi deloc. Caut întotdeauna altceva. Nu mi-am găsit încă drumul. 

În orice caz, n-am impresia că filosofia e calea mea. Îmi vine să cred că sunt cam superficială. Nu-mi place decât să ating în treacăt lucrurile. Când le aprofundez, mă deziluzionez. Eram făcută să fiu vlăstar de bani gata. Aș fi fost un perfect diletant".

Jeni Acterian, Jurnalul unei fete greu de mulțumit

read wisely

 

am inceput să fac asta de o vreme. less blogs, more books. recomand. :) 

de la bădici.

bits of a book

"Atâta timp cât oamenii sunt, mai mult sau mai puțin, tineri și partitura muzicală a vieții lor se află abia la primele măsuri, aceștia pot s-o scrie împreună și să-i schimbe motivele (așa cum Tomas și Sabina au schimbat motivul melonului), dar, atunci când se întâlnesc la o vârstă mai coaptă, partitura lor muzicală e, mai mult sau mai puțin, terminată, și fiecare cuvânt, fiecare obiect semnifică altceva în compoziția fiecăruia în parte."

"Nu vom izbuti niciodată să determinăm, cu certitudine, în ce măsură relațiile noastre cu alți oameni sunt rezultatul sentimentelor noastre, al dragostei sau ne-dragostei noastre, al bunăvoinței sau urii noastre, și în ce măsură acestea sunt condiționate, dinainte, de raportul de forță dintre noi și alții."

Milan Kundera - Insuportabila Ușurătate a Ființei

"E poate adevărat că nu existăm cu adevărat până când nu ne vede cineva existând, nu vorbim cu adevărat până când nu înțelege cineva ceea ce spunem, în esență, nu suntem pe de-a-ntregul vii până când nu suntem iubiți."
- Eseuri de îndrăgostit, Alain de Botton, cap. xiv, 2