Încărcătorul telefonului are urme de miere, s-a împrietenit cu masa din bucătărie. Libertatea mea se traduce câteodata prin faptul că-mi ling degetele de miere în cele mai pretențioase cafenele. Dar bărbaților le place asta, și e tot ce contează, nu?
Acum mulți ani, când mi-am ales parola pe care încă o folosesc la cele mai multe dintre bucățelele mele virtuale, nu știam mai nimic, am luat ceva la îndemână și la întâmplare. Azi aș alege 'turcoaz', 'maci' sau 'alint'.
Eu o să plec din România, iar România îmi pare mai frumoasă ca niciodată. România mea, nu aia a lor. A mea, care e plină de oameni frumoși pe care îi îmbrățișez când îi văd, de lansări speciale și de spectacole de dans care te fac să-ți pui întrebări despre cum trăiești și gândești. E cu supă de linte miercuri seara, cu vin miercuri la prânz și cu un .. miercuri dimineața.
Nu știu dacă să fac un blog nou pentru aventură sau dacă să-l păstrez pe ăsta, care e al meu, care e eu. Lucrușoarele pe care le am nu sunt niciodată în ordine, capacitatea mea de sinteză dă greș în ce le privește, sunt atât de speciale și de diferite încât aș avea nevoie de multe sertărașe, câte unul pentru fiecare categorie micuță pe care o definesc. Așa-i și cu mine, m-aș pune în multe multe sertărașe pentru fiecare nuanță. Sau m-aș lăsa amestecată și colorată cum sunt de fapt. Deci?
4 comments:
deci rămâi în toate sertăraşele, colorată, amestecată si frumoasă, cu blogul ăsta care trăieşte cu tine, oriunde, oricând, oricum. Nu închide blogul, stai aici şi scrie-mi mereu aşa de frumos ca acum!
dragul meu, oricum nu as inchide blogul asta. si nu stiu daca ar muri, cum crezi tu..
dar da, inteleg ce zici, si eu prefer in general abordarile holistice, chiar si in cazul oamenilor.
imi place blogul tau :)...ai talent ,bravo:D
multumesc :) sa mai citesti, o sa vina povesti despre India :)
Post a Comment