In India, zilele sunt foarte lungi. Mult mai lungi decat in Bucuresti.
In India e cald. Pamantul are o culoare rosiatica. Totul e foarte ieftin. Oamenii mananca cu mana.
In India m-am oprit acum cateva zile, in drum spre birou, sa fac poze unor elefanti. Chiar in campusul in care lucrez. Da, in India am inceput sa fac poze.
In India oamenii nu prea stiu ce sunt aia kamikaze, ce-i ala brit pop sau de ce e misto sa calatoresti prin lume. In India, oamenii cred ca au tot ce le trebuie, si mare si munte.
Aici in India, lumea se uita lung la mine. Nu pot sa port pantaloni scurti. Nu e indicat sa port costume de baie in doua piese. De fapt, nu e indicat sa merg la plaja. Pentru ca se uita si mai lung.
Am vazut in multe magazine crema cu efect de albire a pielii, deci indiencelor le place pielea alba. Insa ele nu prea vorbesc cu mine. Am auzit ca le mai place aurul, sa gateasca si sa aiba grija de casa. Nu prea avem multe lucruri in comun..
Cred ca India de locuit e altfel decat India de vizitat. Pentru ca trebuie sa pastrezi un echilibru, sa dezvolti niste relatii, sa ai grija de tine si de identitatea ta. Cred ca-mi place mai mult India de vizitat decat India de locuit.
Maine ma aventurez pana la plaja Shankhumuggam, unde o sa vad o statuie imensa cu o sirena. Pe drum ma opresc la "World Vegetable Market". Sper sa nu ma ratacesc.
Aici in India ma mai lamuresc putin despre mine. Ca e foarte zgomot si foarte liniste in acelasi timp.
later edit
Am uitat doua lucruri foarte importante:
1. femeile nu se epileaza si
2. nu prea exista apa calda (inteleg, nici nu au nevoie, ca sunt peste 30 de grade ziua tot timpul anului, dar va puteti imagina atatia oameni care nu stiu ce inseamna sa citesti o carte intr-o cada plina cu apa fierbinte?)
N-am ajuns la plaja cu pricina.. mi-a fost frica sa conduc, am facut febra, au venit niste muncitori in casa, nu s-au aliniat stelele, a fost luna plina... bad juju. Next weekend poate, cu dear Calin :)