lately

revelatia serii:
pe principiul "cu cat cunosti mai multe, cu atat iti dai seama cat de putine cunosti", revelatia serii este "cu cat cureți mai mult, cu atat iti dai seama cat de murdar este de fapt". sau pe-acolo.. you get the idea.. :)

ce s-a mai intamplat lately, worth mentioning, este dupa cum urmeaza:

azi am aflat de la barbara o poveste foarte draguta. si adevarata. se pare ca la prima vizita in bucuresti, un grup de olandezi si-au intrebat sincer ghidul daca se afla intr-o zona desertica. de ce? pentru ca nu vedeau munti. asa, si? pai si atunci, care este scopul tuturor acestor jeep-uri? :) cute, nu? (Aici puteti citi despre etimologia cuvantului jeep. :) )

aseara eram intr-o conferinta pe skype cu tata si cu frati-miu, si tata vroia sa-mi trimita o poza pe care i-o facuse lui alex inante sa fim in conferinta, cand il vedea pe webcam. dintr-un motiv oarecare nu putea, asa ca a trimis-o in elvetia, de unde mi-a fost trimisa mie. si se tot hlizea si se minuna de the wonder that technology is. si la un moment dat, am putut vedea dincolo de nasul meu care era ridicat foarte foarte sus intr-o atitudine condescendenta de genul "tata descopera roata :) ". and I saw it. all of this actually is kinda cool. and I'm so thankful for the age I live in, for google and for the access to information and for airplanes!

am gasit doua cuvinte noi care imi plac tare tare mult. primul este "a se frichini", si il stiu de la Gramo. si al doilea este "a se hăhăi". si e dragut tare, si il stiu de la barbara. (dupa cum vedeti, barbara e cool si are o influenta mare asupra vietii mele :) )

si last but not least, in seara asta am inceput un proiect, in colaborare cu one of my best friends, care daca iese o sa ne imbunatateasca amandurora considerabil calitatea vietii. da' nu spun despre ce e vorba!

atasez poza cu genius big bro.

si e o chestie tare de vazut aici, despre creier. de la tranda, cu multumiri.

si i'm researching for a new phone. if you have any suggestions, do feel free.. :)

open your eyes

Daca e adevarat ca people are their choices, ca alegerile pe care le faci conduc la cine esti ca persoana, atunci pe undeva eu nu exist. Pe undeva, atitudinea mea fairly pasiva, explicata prin ideea ca in the end, everything falls into place, are o scapare: in the end, lucrurile pot fi in mai multe feluri, toate fallen into place, si sa nu alegi intre ele inseamna sa-l iei pe primul care ti se serveste, pe cel mai usor, cam cum e apa care curge pe unde poate - fara coloana vertebrala.

Pasul unu: alege. Pasul doi: stand by your decisions.

Si doua din prietenele mele cele mai bune mi-au spus acelasi lucru, la interval de cateva zile: cum ca trebuie sa ceri lucrurile pe care le vrei. ..simplu, nu? Si cum ca if you want others to love and respect you, you have to love and respect yourself.

Nu stiu daca are toata lumea sentimentul ca they're not worth it. Dar stiu ca, sub tot narcisismul meu, undeva adanc de tot, unde nu am acces decat foarte rar, cred ca nu merit. Si e bine cand imi aduc aminte, pentru ca vad de ce nu merg niste lucruri si ce-as putea face in privinta lor. Ask. The universe, in prima faza..

Si imi place mult de tot ce zice Andressa aici. subscriu 100%.

soundtrack of the soul

there's nothing simple when I'm not around you

blurry

Cateodata, oricat as fi de pozitiva, optimista, spirituala in gandire si in simtire si oricat as privi the big picture cum ca life is made of ups and downs, oricat as tine de prezente in mintea mea ideile conform carora good times always come again, everything is for the best, si, in ultima instanta, if something isn't meant to be, then it shouldn't (and it's bad to clig on), I just hurt. Si atunci intra in scena partea cu 'let yourself be', si 'accept what is'. :)

Am observat in ultima vreme ca sunt a very poor decision maker. Adica as fi in stare sa fac orice pentru a evita sa iau o decizie. In schimb mi-am dezvoltat abilitatea de a make the best out of what happens. Care de altfel ar merge perfect cu decision-making, mai ales cand sunt decizii proaste. Ideea e ca deocamdata prefer sa mi se intample lucruri decat sa risc sa gresesc. Desi teoria spune ca nu exista greseli, doar lucruri care au consecinte. Asta e, creierul meu este setat in paradigma bine-rau, corect-gresit and so on.

Si romgleza mea incepe sa fie deranjanta pana si pentru mine..

one more thing i got

rabdarea este o trasatura care nu-mi este caracteristica nativ, asa ca mi-o auto-educ. asa ca, de ceva vreme, de fiecare data cand trebuie sa astept undeva, imi spun ca universul imi da o noua oportunitate pentru a-mi exersa rabdarea, si urmaresc sa nu ma enervez si sa trec testul.
acum cateva zile insa am putut sa vad care este pasul urmator in dezvoltarea mea personala in aceasta directie: sa am rabdare actionand. adica sa fac lucrurile cu rabdare. ceea ce, in cazul anumitor lucruri, este egal cu sa le fac.

no touchie!

"Un lucru e sigur: in ultima vreme, parca i s-ar fi schimbat trupul, nu-i mai suplu sau mai disponibil, ci mai degraba curios, trupul i-a devenit mai curios, iar acest interes, aceasta iscodire s-ar putea numi deja dorinta, da, a devenit mai dornica, fapt care o surprinde si pe ea, dar nu-i vorba de vreo stiinta oarecare, toate astea eu le-am declansat, trupul meu, trupul meu e moneda, moneda aruncata in ea, asa ca, scumpo, fara tine eu am doar un coi..."

"Eu stateam pe scaunul de la bar; cand se uita careva dintre ei la mine, puteam sa descifrez in priviri usoare urme de ura. Stiu sa stau pe scaunul de bar la fel de bine cum stau altii intr-un fotoliu; nu multi pot sa spuna acest lucru despre ei."
Péter Esterházy - O femeie

Aseara o femeie homeless care isi face veacul pe la kogalniceanu mi-a cerut sa ii cumpar trei pliculete de ness, si sa-mi dea banii pentru ele. Initial am refuzat-o, spunandu-i sa-si cumpere singura, dupa care mi-am adus aminte de momentele in care n-am chef sa vorbesc cu cei de la rds, sau cu vreun vanzator, sau cu tanti de la dispeceratul de taxi.. cand si eu rog pe cine e langa mine sa perform acest minor task de human contanct. Asa ca m-am razgandit si i-am cumparat 5 pliculete, pe care i le-am inmanat cu mare atentie sa nu o ating, dupa care am fugit de ea, pentru ca tot insista sa-mi dea banii.

Nu-i vroiam pentru ca mi-era scarba de ea. Nu stiu daca e bine sau rau sa daca sunt eu prea pretioasa, insa n-as suporta sa ating ceva ce a atins ea, care ar putea sa aiba purici sau paduchi sau cine stie ce boli si infectii.. eu sunt genul ala care-si tine respiratia cand trece pe langa cineva care fumeaza sau care arata urat, si ma deranjeaza tare de tot cand cineva miroase urat in autobuz. Iar azi, intr-un autobuz, un nene care statea in spatele meu tusea ingrozitor, nu doar tare ci foarte scarbos, cumva din gat.. si singurul lucru la care ma puteam gandi era cum microbii lui mi se prind in par. (asta s-ar putea sa fie si pentru ca m-am uitat la niste episoade din house in ultima vreme... :) ).

other than this.. abia astept sa ninga si sa schiez.

Isn't this the nicest song?

I love this song.. makes me cry though..

in need

am nevoie de un masaj. in ultima vreme ma chinuie o durere ingrozitoare in muschii din zona umerilor si a gatului. ma chinuie mai ales acasa, cand stau la calculator intr-o pozitie, ce-i drept, nu tocmai corecta, dar mai nou si la scoala, si cateodata pe strada. am incercat sa ma intind, sa ma auto-heal. nu merge. am nevoie de un masaj.

"vrei sa fii prietenul meu?"

Relationships tend to get very complicated when you're a grown up. Some would call them complex, but I think 'complicated' is better suited. Si ma refer la relatii de amor. Desi e general valabil.

Tin minte cum era in liceu, cand nu conta decat daca-mi place de tine si daca-ti place de mine. Cand era simplu.. basic. With grown ups.. pare sa nu mai conteze asta atat de mult. Iubirea.. probabil si pentru ca nu isi mai dau voie sa o simta asa cum o simti in liceu. Da, odata cu varsta oamenii devin mai cinici si resemnati. Dar dincolo de asta, dincolo de gradul mai ridicat sau mai scazut de resemnare si de cinism, sunt alte lucruri care trebuiesc luate in calcul. In ce moment al vietii esti, ce anume vrei de fapt de la viata ta, daca va doriti aceleasi lucruri, daca puteti sa va oferiti reciproc ceea ce aveti nevoie, daca va puteti sustine moral, emotional sau sexual unul pe celalalt, daca puteti sa va faceti fata unul altuia.. Acum ca le scriu par lucruri normale.


Sunt, de fapt, lucruri normale si de bun simt. Dar cum eu inca sunt un hibrid, in perioada de cocon spre maturitate, am nostalgia unei perioade in care singura problema era ca trebuie sa plece acasa, ca deja au sunat ai lui. Cand miza nu era mare, nu cauta nimeni un partener de viata, era doar dragoste si curiozitate erotica. (Eu inca nu inteleg cum poate sa dispara curiozitatea erotica.. pentru ca sa nu fie in the first place mi se pare imposibil. Dar sa dispara pe parcurs.. that I don't get.. fiecare om e altfel, si e atat de basic si natural si bine sa explorezi cu ochii inchisi, sa cunosti cu mainile si cu nasul si cu buzele..)

ma rog...life...I'm such a beginner at it..

and I quote

Rome is burning, he said, as he poured himself another drink. Yet, here I am knee deep in a river of pussy. Here it comes, she thought. Another self indulgent, whiskey soaked, diatribe about how fucking great everything was in the past. And how all us poor souls born too late to see the Stones at - wherever, or snort the good coke that they had at Studio 54 - well, we all just missed out on practically everything worth living for. And the worst part was, she agreed with him. Here we are, she thought, at the edge of the world - the very edge of western civilization and all of us are so desperate to feel something... anything... that we keep falling into each other and fucking our way toward the end of days.

Mia, end of episode 6 series 1 of a show called Californication. A show that I enjoy, because of beautiful people and some intelligent lines. Good waste of time..

why NOT do that?

ma simt de parca in ultima vreme am stat intr-un fel de carapace, protejandu-ma in permanenta de ceva ce mi s--ar putea intampla. insa acum, desi nu am deslusit exact cauzele, desi pot banui mai multi factori, de la o discutie pe care am avut-o ieri cu un tip incredibil de misto la tot felul de lucruri pe care le-am citit in ultima vreme si din care mi-au ramas in minte fragmente care s-au lipit parca intr-un colaj de conexiuni, corelatii si legaturi, imi simt corpul plin de energie, parca mi s-au relaxat muschii, imi intind picioarele pe sub plapuma si retraiesc secvente in care acum actionez cu totul altfel. imi vin in minte comportamente relaxate si curajoase, si nu sub o nota de 'ce grozav ar fi daca', ci 'da, asa as face acum. what the fuck, why not?'. Incep sa am o intuitie despre ceea ce m-am intrebat atat de mult in ultima vreme, despre cine sunt eu, despre propria-mi personalitate si dorinte, dincolo de ceea ce este auto-educabil si de dorit. Despre propria-mi nebunie pe care nu vreau sa o mai controlez, cel putin pentru o vreme, pur si simplu ca sa vad ce se intampla.

Imogen Heap - Come here boy

disoriented.. just listen to the lyrics.

it's just an illusion

pe mine ma doare capul daca ma uit prea mult la imaginea asta.. :)

o am de aici. si de site-ul asta, stiu de aici.

Maria Taylor - A Good Start

good energy with this.. dintr-un motiv dincolo de puterea mea de intelegere, anumite cantece imi plac intr-un fel aparte, de parca le-as fi cautat de mult si traiesc bucuria (re)gasirii. si-mi dau seama foarte simplu daca un cantec e asa sau nu: de fiecare data am un sentiment. n-as putea sa vi-l descriu... :)

oricum, le pun aici. these songs that are so special to me

(e parte din coloana sonora de la gray's anatomy.. they picked really good music for the really good movie :) )

Ad Ban in São Paulo

foarte tare.. cred ca mi-ar placea sa se intample asta si in bucuresti.. (si vai, ce frumos suna portughejjj!)

shh... detach

random me

"Or how we feel a surge of love for a partner but we don't say anything because we're frozen with the fear of what those words might do to the relationship."
- Mitch Alboom, Tuesdays with Morrie

Mi se pare interesant cum, in momentul in care te simti bine, putine lucruri mai conteaza. Cand te simti bine interior, cand ti se face liniste in suflet si stuff falls into place. Si mi se pare si mai interesant ca nu e nevoie ca toate lucrurile sa fall into place ca eu sa simt asta. E din nou teoria aia
(care.. nu e doar o teorie..) cum ca de fapt cum te simti nu are nici o legatura cu circumstantele, cu contextul prezent.
Sunt sigura ca am mai scris despre asta.. e ceva ce descopar din nou si din nou. E empowering..

Si-mi aduce aminte de o conversatie absolut minunata pe care am avut-o pe yMes zilele trecute cu tip.. sa-i spunem interesant si.. intriguing. :)

t: ti-ai scos pierce-ingul din spranceana ?
laura: da.. de cativa ani. i found some peace
t: shanti shanti
pacea se atinge in bratele iubitului
de obicei ?
laura: pacea se atinge si in bratele iubitului, desi acolo cateodata se atinge si cea
mai mare neliniste
insa urmaresc sa nu depind de iubit pentru starile mele de spirit
ca sa fie liber.. si eu la fel
t: interesant, principiul detasarii supreme aplicat intr-o relatie pasionala, hm,
aproape perfect

Si ieri, in metrou, pe scaunul de langa mine statea un baiat care citea Osho - Cartea despre Ego. Eu pe asta inca nu am citit-o, dar imi place mult Osho.

atat..

QUIZ: Which Classic Female Literary Character Are you?

asa.. n-am stiut sa copiez codul, asa ca i-am facut poza. :) daca vreti sa va jucati si voi, o puteti face aici . e fun.

...si eu.. ma regasesc.. cumva..

Maximo Park - Books From Boxes

ma face sa zambesc melodia asta.. tocmai am ascultat-o a doua oara, inca nici nu m-am prins despre ce e vorba.. dar ma face sa ma simt foarte bine :)

e frig

sunt la point blank cafe, o cafenea ok, curatica cum s-ar spune, care are ceva rece atat la propriu cat si la figurat, la propriu este evident acum, coz it's sooo freezing outside. la figurat, incepe vizual cu ceva care lipseste in decoratiuni, desi n-as putea spune exact ce, continua cu o aranjare feng shui nefericita si (best for last) se termina cu muzica proasta si foarte taaare. cred ca e radio, pentru ca am auzit un jingle de kiss fm la un moment dat, dar parca nici ei nu aveau chiar asa ceva.. multa muzica foarte proasta, romaneasca si veche si voltaj si bug mafia ce ascultam in clasa a 7a a 8a. e vis-a-vis de bulandra, numa' buna daca esti prin zona si vrei niste wireles.. wireless!!

internetul acasa se lasa asteptat, baietii de la rds au zis ca in doua saptamani, duminica se termina cea de-a doua saptamana. ce-i drept.. sunt inca in termen.

other than that.. am avut cateva zile mai grele, mlastinoase cumva, asa mi le aduc aminte, dar au trecut si sunt back in my game, m-am trezit si ma bucur de viata. si invat.. ca vine restanta aia nesuferita la mtcs. wish me luck.

:)

i miss

eu nu mai am net acasa de ceva timp, de-asta nu am mai scris nimic pe blog... si sunt atatea lucruri pe care as vrea sa le scriu.. acum sunt la festival 39, hot spot dragut, dar no mood for blogging, mi-e dor de late nights online.

... si mi-e dor tare de blogul asta, cred ca pana vin oamenii de la rds cu cable link, o sa ma apuc sa scriu pe hartie when in the mood of writing, dupa care o sa transcriu cand apuc.

vine toamna.. abia astept

too much time on my hands

love?

este un lucru pe care nu-l inteleg. cu totii cautam fericire in dragoste, da? si incercam din nou si din nou, cu o noua relatie, asteptand si sperand sa apara persoana potrivita, sau momentul potrivit, cu cuvintele potrivite si inaltimea potrivita. si totusi.. ma uit in jurul meu si imi dau seama ca eu cunosc un singur cuplu care mi se pare sa fie fericit. sunt doi oameni grozavi, casatoriti, care au un copilas de cateva luni si sunt singura mea dovada ca se poate.

everybody's gotta learn sometime...

bine, si-atunci? de unde naivitatea asta generala si dorinta pentru fericire in dragoste si in cuplu? de unde apare de fiecare data speranta ca maybe this is it? unde e cheia?

imi zicea o prietena la un moment dat ca ea considera ca omul nu este un animal monogam. cum sunt pinguinii de exemplu. si-atunci de ce dorinta de a-ti gasi pe cineva cu care sa iti petreci viata? doar din dorinta de control asupra vietii tale, de previzibilitate, de frica de necunoscut? sau pentru ca asa ni se spune ca trebuie sa fie? sau pentru ca suntem posesivi? evident e o combinatie a acestor motive plus n altele... dar... oare ar trebui sa consideram o reorganizare a societatii? cum erau filmele alea SF, cu societati extraterestre in care copiii erau crescuti la comun, erau copiii tuturor...

nu stiu.. eu cred in dragoste. si am o idee despre cum ar putea functiona si long term. utopica totusi, cred. will see.. dati-va si voi cu parerea, sunt curioasa. :)

Keane - Hamburg Song (Live)

There are no words that can describe how beautiful this song is

Shawn Colvin - Crazy

I love this song.. does that make me crazy..? :) enjoy..

I can't get no sleep - in search of balance

Fara intentia de a dramatiza acest fapt nemaintalnit, consemnez fapul ca azi m-am trezit la 5:45, m-am dus la baie, am baut niste apa, dupa care n-am mai putut adormi la loc. Astfel ca sunt aici, in sufra, cu laptopu'n brate si catching up. E 6:06 si as prefera sa visez ca sa am apoi ce scrie pe dreamlog. Dar lectia de zilele-astea se pare ca este 'ia lucrurile asa cum sunt'.

Si-acuma parca-as vrea sa spun ceva si se incurca cuvintele, se asociaza prost literele pentru ca poate ca si ele vor sa doarma la ora asta, sau daca nu ele, atunci o parte din creierul meu, care nu intelege ce are cealalta. Sincer, nici eu nu inteleg, desi pot usor banui si totusi nu-mi ramane nimic de facut. Decat sa beau o cana de lapte cald (ceea ce tocmai am facut), si sa-mi consolez ochii care ma pisca putin cu speranta ca poate la un moment dat in viitorul apropiat al zilei care tocmai se crapa vom dormi, noi, toate bucatile din mine, la unison, impreuna, relaxant si odihnitor, si daca se poate visand lucruri frumoase cu miresme placute si chiar si muzica.

Am ascultat multa muzica ieri, si seara m-am dat cu motorul si a fost asa, cumva ca un premiu de consolare, dar care chiar isi indeplineste scopul! a fost asa:
ha ha ha, bless your soul!
..you think you're in control?!
well I think you're crazy..

Mi-e frica putin.. de not being in control. Pasiunea si rutina au propriile avantaje si dezavantaje. Necunoscutul poate oferi extreme, dar nu stii niciodata pe ce parte cade moneda. Si acum ma antrenez sa let go si sa am incredere in toate lucrurile alea pe care le cred, cum ca totul este spre binele meu, ca universul este in armonie, ca nimic nu este intamplator si ca in absolut orice este o lectie. Insa din cand in cand uit si ma pierd pe stradute fredonand melodii, privindu-mi umbra pe asfalt si cautand umbre mai mari in care sa ma pierd. But that's not the way.. suntem indivizi unici, oricat am incerca sa ne amagim. E si asta o responsabilitate.. si oricum, ca si intreg poti intelege intregul, ca si intreg poti sustine relatii si oameni, dragoste.. Dragoste din-aia de care vorbeste Osho in cartile lui.

In a world where everything is changing, the fastest way to be left behind is to stay still.

da me un beso para siempre

am multe momente in care traiesc intr-un trecut foarte viu. in ultime vreme, in ultimele luni cred, am niste amintiri atat de vii si de colorate, cu mirosuri, arome, sentimente, ganduri, cu tot, de parca as fi transpusa instant in trecut, ca in the butterfly effect, in momente temporale presarate intr-un interval foarte mare de timp, de cand eram copil pana acum cativa ani.

ultima experienta de acest gen a fost acum 3 minute, cand la mtv au fost enrique si whitney cu melodia din titlu. old times, si the beginning of a beautiful story.

ah, si am inceput o carte in care se vorbeste despre coincidente, despre sincronicitati de fapt, care sunt definite ca si coincidente semnificative. decat ca semnificatia este subiectiva. ca si lucrurile care ma transpun pe mine inapoi in timp. ma intreb retoric daca aceste lucruri au vreo semnificatie pentru oamenii cu care le-am impartasit. will never know..

mai nou dezvolt un soi de fobie fata de gandaci, de acum trei saptamani cand, in vama veche fiind, am simtit unul plimbandu-mi-se prin par. ... horror...

si vreau de mult sa scriu aici ca nu-mi plac fantanile colorate din bucuresti, ca mi se par kitsch-oase, iar alea rosii chiar sick. si pana acum nu am auzit pe nimeni care sa spuna ca sunt frumoase.

si azi mi-am cumparat o rochie foarte frumoasa care este foarte a mea. :-) had a good day. still waiting to hear about a job interview. tomorrow's the last day.. wish me luck

just some scraps

la mine acasa e foarte cald.. ca in tot bucurestiul de altfel.. si de la aircon am racit, asa ca incerc sa-l folosesc cat mai putin..

vineri merg la bestival si o sa fie faithless, abia astept

la green hours au acum mancare in meniu, salate bune si paste si pizza. limonada in schimb nu mai e buna, ca anul trecut. e acra si subtire si mica.

ieri prin oras batea vantul si iti ardea pielea. am mai simtit asa ceva doar acum multi ani cand eram mica si in vacanta la braila, tin minte ca ma minunam de cele 40 de grade si de vantul fierbinte. acum e ceva normal, insa la fel de neplacut.

mi-am propus sa am un job pana la 1 iulie, sunt curioasa how that's going to turn out, am perioade alternante de frica de responsabilitate si de viitorul cel necunoscut si de eagerness to be in the game and see what life gives me. e misto.

have no fear, leopard is here! the newest, greatest, dearest most amazing operating sistem in the world!

It's here! It's now! And yes, ladies and gentleman, it's amazing!!

e noul sistem de operare de la Apple, si abia astept sa-mi pun mainile pe el!!

si ceea ce mi se pare foaarte dragut este ca in clipurile de prezentare a diferitelor noi feature-uri, au pe fundal my new favorite song. that's a flattering coincidence...

you get me every time! why d'you have to be so cute..?

check it yourselves:
new beautiful shiny easy-to-use desktop
new time-saving quicklook
new spaces
apple mail! it's all about style, baby
time machine - never lose a file again

more info on www.apple.com/leopard



si gata.. inapoi la studiu acum.. big exam in three days

..

sad...

poezie

Acum aproximativ trei ani jumate, intr-un bar intunecat si umed care se numeste Britania si este localizat in Brasov, intr-o dupa-amiaza de toamna, dupa scoala, un prieten al iubitului meu de-atunci mi-a scris o poezie. Am gasit-o acum cateva minute, in timp ce scotoceam prin niste hartii vechi, de prin liceu.. Pentru a fi sigura de conservarea acestei amintiri, dincolo de ce se va intampla cu foaia pe care e mazgalita, o public aici.


Strop de ploaie

Sa stai in ploaie si sa numeri strop
cu strop
Sa te opresti in plans o clipa
Sa te gandesti ca pot s-accept
in palma mea al ploii strop,
ce lacrima mi-o strica...

Sa ma gandesc ca stam in ploaia rece
sa numaram cum strop cu strop ne trece
Si frica, si dragoste si dor
Si impreuna, ne unim in zbor
Launtric si mai presus de toate
A fost o zi, a fost o noapte....
Asculta....
Sunt tipete...sau soapte...

Imi striga sufletul odata cu al tau
Priveste...e o punte unde-a fost un hau
Si visul meu ti-l daruiesc... e-al tau...


Si-am mai gasit niste hartii pe care le aveam pe perete, printre care un citat pe care mi-l notasem din nush ce carte, si care zicea asa:

"Am descoperit ca ceea ce dorisem intreaga mea viata era nu sa traiesc, - daca ceea ce fac ceilalti oameni se numeste a trai - ci sa ma exprim; nu izbutesc sa exprim ceea ce gandesc, sau simt, asta ma macina, asta ma racaie."

Asa cumva redundant.. gasisem in sfarsit niste cuvinte care exprimau ceea ce simteam.. :-)

later edit: cartea se numeste 'viata pe un peron', si e scrisa de octavian paler. 10x nico! love u

b-day

Azi este ceea ce s-ar numi in limbaj neoadolescentin majoratul mare, inca o recunoastere a suprematiei statelor unite si legilor lor .
M-am trezit smiling, aseara am baut vin si am mancat inghetata si azi a iesit soarele.
Tema zilei e new-home-new-beginnings.
Si mi s-a facut somn ca n-am dormit suficient...
N-aveam chef de ziua mea, dar aseara am intrat in the spirit of it. :)
Looking forward to great things.

visual me

Read my VisualDNA™ Get your own VisualDNA™

New favorite song..

am auzit piesa pe coloana sonora a unui film si it just got stuck to my brain. I love it. ...

Jose Gonzalez - Heartbeats

cadoul meu de martisor. wishing you colors, sun, love, and rushing heartbeats.

spring time?

teoretic a venit primavara. practic... mi se pare ca in ultimele zile a fost mai frig decat toata iarna, si e destul de innorat.. si ma intreb daca anul asta o sa am senzatia aia de primavara.. daca o sa sezisez mirosul.. in alti ani era usor, era contrastant cu ceea ce trecuse, dar acum?
..urarea este: sa fie primavara!
haide.. dezlantuie-te odata...
parca s-a mai albastrit cerul cat am editat eu pozele-astea. si parca a iesit si soarele.
:-) se apropie ziua mea

replik

mi-a placut azi replica unui profesor la facultate, vis-a-vis de posibilitatea unei colege de a procura niste filme: "daca se da, ia!". ;))

everything-nothing

Ce urmeaza este o poveste care nu e creatie proprie, care nu inseamna nimic, si din care puteti intelege ce vreti. Mie mi se pare grozava.

This is a story about how the world was created.
Of course, it is not a true story, just invented, because I wasn't there when it was created, and if I was, I don't remember.

So millions and millions of years ago, when there was no world, no planets and no stars, the only thing that existed was a being called Everything-Nothing.

And after some time, Everything-Nothing got bored, so he created another being called Everything-Nothing. And that was fun for a while, but Everything-Nothing and Everything-Nothing got bored again, so they decided to make the world. They made galaxies, stars, planets, trees, animals, rivers, but after it was all done, they got bored again.

So they invented a game, in which "there" was better then "here", and whoever got "there" faster, would win, and the other would die. Of course, they only pretended to die, because Everything-Nothing can never die or be destroyed.

So when their game wasn't fun anymore, and they got bored again, they decided to forget, and believe that their made-up-game was reality.

midnight love

"nu conteaza ca ai vorbit vulgar, pentru ca a mirosit a scortisoara"

semanam? :-)

atmosfera de craciun acolo in jurul nostru, observati pe masa cutia de praline anterior metionate, si in coltul sus-dreapta macheta de polistiren. (apropo, daca aveti nevoie de niste placi de polistiren - grosime de 2 cm, placile sunt cam de 1m/70cm - vi le fac cadou!! deocamdata ele asteapta cuminti in dormitor).

later edit : I love Christmas, mai sunt 351 de zile pana la urmatorul

holidays

ei bine, nu, draga mea, nu mi-am uitat blogul. doar ca asa se intampla ca de cele mai multe ori ma uit spre el noaptea tarziu, undeva spre dimineata, cu vreo tigara in mana si mintea in colturi indepartate.

iar asta nu s-a mai intamplat de mult, pentru ca vacanta asta interesul a fost sa-mi tin mintea aproape si sufletul prezent, ca sa ma bucur cat mai mult de ceea ce se intampla. :-)

sunt la brasov de prin 24 si mai am cateva zile de fun.. si in tot timpul asta am fost la ski la balea, ieri in poiana, am fost la patinoar, am mancat supa de ceapa la bistro de l'arte, si supa lotus la chinezesc, si o gramada de italienesti printre picaturi, am petrecut timp cu prieteni vechi si in locuri care-mi trezesc duiumul de nostalgii, m-am plimbat si am mancat sarmale vegetariene cu ai mei de craciun, am primit un iPod shuffle de la mosu si o rochie geniala si niste conversi si niste balerini negri de party si un rucsac cu negru si rosu, am mancat praline din elvetia, hand made, am privit pe fereastra cum ninge, m-am sarutat cu razv, (aah, am primit un tricou google!!), le-am dat alor mei o casa ca a lor doar ca mai mica si din polistiren, m-am alintat, m-am aranjat, m-am imbracat frumos de revelion, m-am uitat la the graduate si urmeaza breakfast at tiffany's, mi-am pictat unghiile cu rosu... and this could go on and on and on..

evident cred ca nu a fost timp de scris pe blog... acum e dimineata si am mancat niste pannetone si sunt in pat, cu razv langa mine care ar vrea sa se trezeasca dar ii e greu sa-si deschida ochii...dar mi-a dat voie sa scriu despre el..

si my new year resolution este sa tin starea asta pe care am avut-o in ultimele 2 saptamani vie tot anul.

v-am pus si cateva poze, puteti sa le potriviti cu ce-am scris.