Sunday, February 12, 2006

life

" mi-e dor de mare.. imi place la mare ca esti curat tot timpul.. marea te spala..
si esti sarat, nu? te spala si te sareaza..
tu ai fost vreodata la mare?
nu, da' am visat c-am fost.. intr-o zi mi-a intrat nisip in ochi si-am plans toata ziua..
si cand ai intrat in apa.. ti-a trecut..
da, si am visat o casuta de paie pe plaja, in care o sa stau si iarna si vara
si mai e cineva-n ea?
suntem numai noi doi.. ah.. si marea..
pai si nu intra apa'n casuta, cand e furtuna?
nu, cand e furtuna intram noi in apa si ne plimbam prin valuri.."

viata care atarna de un fir de ata.. nu stiu in ce masura produce afirmatia asta vreun ecou in capul meu in mod normal.. people are just so used to taking things for granted..
ma pregateam sa trec strada.. in fata scarii mele.. si s-a intamplat ceva ce in mod normal iau 'for granted'.. doar ca de data asta m-a surprins.. in loc sa-si pastreze traiectoria rectilinie, masina a facut stanga.. peste cele doua linii continue.. si s-a oprit in cealalta masina, in cea parcata in fata scarii.. s-a deschis usa si din interiorul plin de fum au iesit doi copii.. speriati.. nu stiu ce s-a intamplat.. stiu doar ca daca n-ar fi fost masina aia parcata, ar fi ajuns pe trotuar.. unde erau oameni fara protectii de fier..
e ceva ce am stiut dintotdeauna.. si acum e cumva la un alt nivel.. toate lucrurile alea de care mi-era frica.. sau toate lucrurile-alea pe care inca le mai consider importante.. chiar nu conteaza.. se bazeaza toate pe o ipoteza (for granted) care este presupusa prin absurd. sau fie.. nu prin absurd, viata ta (mea..) de pana acum ti-a (mi-a..) dovedit ca esti (sunt) viu (vie.), dar totusi o ipoteza.. care a ajuns in mintea ta (mea..) la statutul de axioma.. aiurea..
so it's all a game, and the fun part is that you never know when it's gonna' end. so you might as well win as much as you can.. like laughter, and love, and.. well.. whatever makes it worthwhile..

deocamdata imi doresc mult sa vina primavara.. si sa ma plimb si sa bata vantul si sa fie petale pe strada si sa ma imbrac in haine subtiri si sa fie ziua mea si sa primesc cadouri si sa miroasa a zambile..

si am chef de jazz in portughejjjjjjj.......

1 comments:

Unknown said...

zambile-n vama primavara in mai si pe alocuri, sa se faca jazz care nu moare niciodata

Post a Comment